Atunci când întâlnește un miros nou puternic, un arici poate începe un ritual incredibil cunoscut sub numele de „auto-lubrifiere”.
El salivează abundent pe ace și apoi transferă spuma pe spate cu ajutorul limbii sale lungi, relatează .
Oamenii de știință cred că acesta este un vechi mecanism de apărare care permite animalului să își „mascheze” propriul miros cu cel al altcuiva, mai acru și mai neplăcut pentru prădători. În acest fel, ariciul încearcă să devină mai puțin vizibil și atractiv pentru vulpi sau bufnițe mari.
Cele mai neașteptate obiecte pot acționa ca „parfum” – de la un muc de țigară la o bucată de săpun sau o coajă de citrice. Proprietarii de arici de companie sunt uneori surprinși să afle că animalul lor le-a ales noua cremă de mâini pentru ritual.
Procesul pare comic: animalul îngheață, își întinde gâtul, fața i se contorsionează cu o grimasă ca și cum ar gusta ceva extrem de amar. Apoi începe să aplice metodic salivă pe acele părți ale pielii spinoase la care poate ajunge.
O cunoștință de-a mea care avea un arici pigmeu african a lăsat odată o portocală pe masă. Într-o jumătate de oră, ariciul era „parfumat” din cap până în picioare și era clar mândru de noua sa imagine citrică.
Biologii nu sunt pe deplin siguri dacă acest comportament este pur protector sau are o altă funcție. Există o teorie conform căreia aricii pot tolera mirosuri care altfel ar fi insuportabile pentru ei.
Nu este nevoie să descurajăm acest ritual dacă substanțele folosite nu sunt otrăvitoare. Acesta este un instinct profund, iar suprimarea lui poate provoca un stres serios animalului, privându-l de un sentiment de siguranță.
Dansurile lor ciudate de salivă nu sunt un semn de boală, ci o demonstrație a unui sistem de operare străvechi la lucru. Acesta rulează algoritmi scriși de mii de ani de evoluție în păduri și câmpuri.
Citește și
- Cum își găsește o veveriță rezervele: memorie ingenioasă fără GPS
- De ce un papagal ondulat ciripește non-stop: vorbind cu lumea
