Din copilărie suntem învățați că iubirea este o dorință de a schimba o altă persoană, de a o potrivi idealurilor și ideilor noastre.
Intrăm într-o relație cu un proiect secret în cap și muncim din greu pentru a-l realiza, ca un sculptor peste un bloc de marmură, relatează corespondentul .
Problema este că un partener nu este un material lipsit de viață, ci un univers independent, cu propriile legi și peisaje. Încercările de a-l remodela nu duc decât la rezistență, resentimente și sentimentul de a nu fi acceptat ca real.
Pixabay
Mult mai fascinantă este abordarea nu a unui sculptor, ci a unui călător naturalist care, cu o hartă și un caiet, pornește să exploreze un teritoriu necunoscut. Sarcina sa nu este să schimbe peisajul, ci să îi înțeleagă logica, să găsească căi ascunse și să se minuneze de priveliști neașteptate.
Încercați o zi doar să observați, fără să evaluați sau să încercați să îmbunătățiți ceva. Observați cum își mișcă sprânceana atunci când se concentrează sau ce muzică fredonează sub respirație la micul dejun.
Vei descoperi o multitudine de detalii care până atunci au scăpat în spatele vălului propriilor tale așteptări. Veți descoperi că „lenea” lui este adesea o nevoie de a se recupera după o socializare intensă, iar „lentoarea” ei este o manifestare a atenției.
O femeie s-a luptat ani de zile cu obiceiul soțului ei de a colecționa reviste vechi, până când l-a chestionat cu privire la valoarea colecției. El i-a povestit istoria fiecărui număr, iar ea l-a văzut nu ca pe un nesimțit, ci ca pe un cercetător pasionat, un custode al unei epoci.
Aceste cunoștințe nu au făcut-o să iubească mormanele de hârtie, dar au ajutat-o să găsească un compromis – să aloce un dulap separat pentru colecție. Conflictul s-a epuizat, deoarece cauza sa – neînțelegerea reciprocă – dispăruse.Studierea unui partener este un proces fără sfârșit, deoarece oamenii se schimbă și apar constant trăsături noi la ei. Introvertitul de ieri poate dori să devină sufletul companiei, iar un carierist hotărât – să intre într-o criză creativă.
Flexibilitatea perceptivă vă permite să țineți pasul cu aceste schimbări fără să vă agățați de imaginea de ieri. Înveți să dansezi un dans pentru doi, în care pașii sunt improvizați în mod constant, mai degrabă decât memorizați o dată pentru totdeauna.
Dragostea ca descoperire se dovedește a fi mult mai durabilă și mai bogată decât dragostea-alterare, deoarece se bazează pe un interes viu, mai degrabă decât pe urmărirea egoistă a unui ideal.
Citește și
- De ce tăcerea în căsnicie poate fi mai tare decât scandalul: cum devine tăcerea un zid
- De ce sunt necesare conversații sincere despre bani: Cum finanțele devin limbajul iubirii
